Pericolul reprezentat de submarinul nuclear scufundat în 1989. Ce se întâmplă cu el, care sunt riscurile

Pe 7 aprilie 1989, submarinul nuclear Komsomolets al Uniunii Sovietice s-a scufundat în Marea Barents, în largul coastelor Norvegiei. La acel moment, submarinul avea la bord două torpile nucleare pe care le-a lut cu sine în abisul rece al Oceanului Arctic. Până azi, nici vasul, nici armele nu au putut fi recuperate, acestea reprezentând un pericol din cauza scurgerilor radioactive.

De ce s-a scufundat submarinul nuclear K-278

Submarinul sovietic K-278 Komsomolets s-a scufundat pe 7 aprilie 1989, în urma unui incendiu izbucnit în sala motoarelor.

Din cei 69 de membri ai echipajului de la bordul submarinului, 42 au murit, cei mai mulţi din cauza hipotermiei, restul fiind salvaţi de pescari norvegieni, după mai multe ore petrecute în apele îngheţate. Doar patru oameni au decedat din cauza incendiului.

Citește și: Apă radioactivă tratată, eliberată de la Fukushima. Unde va ajunge și care sunt riscurile. ”Nu aveam încotro”

Nava, comandată în 1983, a fost unul dintre submarine ce avea carenă din titaniu, lucru ce-i permite să se scufunde la adâncimi mult mai mari decât majoritatea competitorilor săi, putând atinge o adâncime chiar de peste 914 metri.

Ce s-a întâmplat cu torpilele de pe navă

La momentul accidentului fatal K-278 efectua o patrulare de rutină la aproximativ 180 de kilometri de Insula Urșilor, în largul coastei norvegiene.

Se afla la o adâncime estimată între 152-381 de metri, când un incendiu a izbucnit în partea din spate, care, în câteva minute, a cauzat o serie de probleme electrice în tot submarinul. Drept consecință, reactorul care alimenta K-278 s-a închis.

Citește și: Povestea bombei nucleare pierdută de armata SUA. Când s-a petrecut incidentul, ce s-a întâmplat cu periculoasa armă

Deși echipajul s-a luptat cu focul timp de câteva ore, submarinul s-a scufundat, majoritatea celor decedați murind din cauza hipotermiei, în timp ce așteptau să fie salvați din apele înghețate.

Incidentul se numără printre cele mai mari tragedii din istoria navală a Uniunii Sovietice. Epava submarinului se află pe fundul Mării Barents, în apropiere de Insula Urşilor, la o adâncime de 1.680 de metri.

Cât de mare este nivelul de radioactivitate

Dar chiar și după scufundare submarinul nuclear a rămas un pericol. În 2019, cercetătorii norvegieni au prelevat mai multe mostre de apă din zona epavei K-278, cu ajutorul unui vehicul submarin teleghidat, iar una dintre aceste a indicat un nivel de radioactivitate de 800.000 de ori mai mare decât cel normal pentru apa de mare din regiune.

Nu este prima oară când sunt constate asemenea scurgeri radioactive din zona unde se află submarinul și armele sale nucleare, același lucru fiind constat și cu ocazia altor misiuni de cercetare rusești și norvegiene, dar nu de asemenea amploare.

Citește și: „Avionul Apocalipsei” a ajuns în Europa. Cum arată aeronava care poate distruge o țară în câteva secunde VIDEO

Cu toate acestea, cercetătorii sunt de părere că nivelurile crescute de radioactivitate emise de epavă nu constituie un risc pentru oameni ori pescuitul în zonă. Mai mult, oamenii de știință susțin că chiar dacă tot materialul radioactiv s-ar scurge în apele oceanului, pericolul reprezentat de acest lucru ar fi unul neglijabil